Expresionismul a apărut ca reacție atât împotriva Realismului, cât și a extensiei acestuia, Naturalismul. De fapt, el Expresionismul era împotriva convențiilor rigide.  Această denumire a apărut atunci când un pictor francez a folosit termenul de ”expresionist” pentru a descrie lucrările unui coleg de breaslă.

Lucian Blaga este cel ce oferă cea mai potrivită definiție a stilului:  „De cate ori un lucru e astfel redat incat puterea, tensiunea sa interioara, il intrece, il transcendeaza, tradand relatiuni cu cosmicul, cu absolutul, cu ilimitatul, avem de-a face cu un produs artistic expresionist.”

Ca și trăsături caracteristice, putem observa aspirația permanentă spre ideal, reîntoarcerea la origini și interesul pentru primordial, limbajul șocant, adesea violent și căutarea ineditului. De asemenea, motivele literare predominante sunt moartea, natura halucinantă, fantastical, macabrul, grotescul, predominând sentimente precum tristețea și neliniștea.

Printre reprezentanți se numără Gottfried Bienn, Georg Heym, Georg Kaiser, Georg Trakl, Franz Werfel, Franz Kafka, Theodor Daubler, Lucian Blaga, Mihai Săulescu, Nicolae Brânzeu, Constantin Pavel.

Leave a Reply